Unde ne îndreptăm?

Evenimentele politico‑militare din vremea noastră vin în întâmpinarea profeţiilor biblice despre Necazul cel Mare, perioadă prin care omenirea va trece la vremea sfârşitului. Numai Dumnezeu ştie cât mai este până atunci, dar semnele ne indică în mod clar apropierea sfârşitului. Referindu-se la necazuri, Isus a spus:Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate. (Matei 24.21-22) Este clar că va exista o criză atât de mare, încât, dacă Dumnezeu nu i-ar pune capăt, via­ţa, aşa cum o ştim noi pe pământ, s‑ar sfârşi pentru totdeauna.

Despre vremurile care vor urma, profeţii evrei au făcut o mulţime de proorocii. Iată ce se spune în Cartea Ieremia, cap. 25:32-33: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Iată, nenorocirea merge din popor în popor şi o mare furtună se ridică de la marginile pământului. Cei pe care-i va ucide Domnul în ziua aceea vor fi întinşi de la un capăt al pământului până la celălalt; nu vor fi nici jeliţi, nici adunaţi, nici îngropaţi, ci vor fi un gunoi de pământ.

Isus a afirmat că în zilele din urmă vor apărea falşi mesia şi pro­feţi mincinoşi, iar mesajul lor va fi  răspândit  în toată lumea. Şi prigo­nirea creştinilor va fi un semn al sfârşitului. Islamul este sursa majoră a persecuţiilor creştinilor din întrea­ga lume. Totodată este şi sursa ce incită ţările vecine Israelului să distrugă această ţară.

Despre naţiunile vrăjmaşe Israelului putem citi în Psalmul profetic 83:

       Căci iată că vrăjmaşii Tăi se frământă, şi cei ce Te urăsc înalţă capul. Fac planuri pline de vicleşug împotriva poporului Tău şi se sfătuiesc împotriva celor ocrotiţi de Tine. „Veniţi”, zic ei, „să-i nimicim din mijlocul neamurilor, ca să nu se mai pomenească numele lui Israel!”

Naţiunile despre care vorbeşte Psamul 83 sunt chiar vecinii Israelului. Tulburările poli­tice actuale din ţările arabe îndreaptă aceste ţări spre adoptarea unor legi care vor consolida funda­mentalismul islamic. Psalmul descrie şi ceea ce li se va întâmpla acestor naţiuni în încercarea lor de a şterge Israelul de pe faţa pământului.

Biblia ne spune că dintre toţi anticriştii care vor urma, se va face remarcat Anticristul, un lider mon­dial carismatic, în spatele căruia va sta Satana. Profeţiile din Scripturi ne indică faptul că în zilele din urmă va exista un proces de globa­lizare care va aduce ţările lumii împreună. Astăzi, majoritatea naţiunilor se asociază în organizaţii precum ONU, G20, Banca Mondială, FMI. Putem observa însă că sistemul global riscă să între în co­laps economic datorită conflictelor şi amenin­ţărilor dintre naţiuni. Aceste neînţelegeri sunt în deplină concordanţă cu imaginile apoca­liptice descrise de Daniel, în a cărui carte citim despre patru împărăţii care se succed, ultima fiind nespus de grozav de înspăi­mântătoare şi de puternică (Daniel7:7). Această împărăţie este repre­zentată de vechiul Imperiu Roman. Daniel a profeţit că în zilele de pe urmă, imediat înainte de sfârşitul veacurilor, va veni la putere o fiinţă ce va aparţine acestei ultime împărăţii (Imperiul Roman) însă va fi diferită (Daniel 7:24).

Teologii care studiază în mod deosebit profeţiile lui Daniel au ajuns la concluzia că spre final, înaintea întoarcerii lui Isus, Imperiul Roman va renaşte. Din interiorul acestui imperiu se va ridica Anticrist, un domn care va veni (Daniel 9.26), un conducător descris ca un corn mic …şi o gură care vorbea cu trufie (Daniel 7:8), un împărat fără ruşine şi viclean (Daniel 8.23). Acesta îi va asupri pe sfinţii Celui Preaînalt (Daniel 7.25) şi va încheia un fel de legământ cu mulţi din Israel, vreme de o săptămână – 7 ani, alianţă pe care o va încălca la mijlocul perioadei stabilite (Daniel 9:27).

În capitolul 2 din cartea Daniel este descrisă o împărăţie întru­chipată de un om cu picioarele parte de fier, parte de lut. Daniel explică această imagine:Şi după cum ai văzut picioarele şi degetele picioarelor parte de lut de olar şi parte de fier, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi împărţită; dar va rămâne în ea ceva din tăria fierului, tocmai aşa cum ai văzut fierul amestecat cu lutul. Şi după cum degetele de la picioare erau parte de fier şi parte de lut, tot aşa şi împărăţia aceasta va fi în parte tare şi în parte plăpândă. (Daniel 2.41-42)  Părţile care compun această împărăţie vor fi incompatibile. Mai departe, Daniel precizează că această împărăţie fragilă va fi distrusă de o piatră – Impărăţia lui Dumnezeu. Imaginea are legătură cu profeţiile despre sistemul lumii care va lua sfârşit odată cu cea de-a doua venire a lui Isus Hristos: Dacă ai văzut fierul amestecat cu lutul, înseamnă că se vor amesteca prin legături omeneşti de căsătorie, dar nu vor fi lipiţi unul de altul, după cum fierul nu se poate uni cu lutul. Dar în vremea acestor împăraţi, Dumnezeul cerurilor va ridica o împărăţie care nu va fi nimicită niciodată şi care nu va trece sub stăpânirea unui alt popor. Ea va sfărâma şi va nimici toate acele împărăţii, şi ea însăşi va dăinui veşnic. (Daniel 2.43-44)

Cartea Apocalipsa descrie apariţia pe scena lumii a Fiarei sau a Anticristului care va obţine un control temporar asupra sistemului lumii. Îi va fi dată puterea balaurului (Satana) : Fiara pe care am văzut-o semăna cu un leopard; avea labe ca de urs şi gură ca o gură de leu. Balaurul i-a dat puterea lui, scaunul lui de domnie şi o stăpânire mare. Unul din capetele ei părea rănit de moarte; dar rana de moarte fusese vindecată. Şi tot pământul se mira după fiară. Şi au început să se închine balaurului, pentru că dăduse puterea lui fiarei. Şi au început să se închine fiarei, zicând: „Cine se poate asemăna cu fiara şi cine se poate lupta cu ea?” I s-a dat o gură care rostea vorbe mari şi hule. Şi i s-a dat putere să lucreze patruzeci şi două de luni. Ea şi-a deschis gura şi a început să rostească hule împotriva lui Dumnezeu, să-I hulească Numele, cortul şi pe cei ce locuiesc în cer. I s-a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruie. Şi i s-a dat stăpânire peste orice seminţie, peste orice norod, peste orice limbă şi peste orice neam. Şi toţi locuitorii pământului i se vor închina, toţi aceia al căror nume n-a fost scris, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului care a fost junghiat. (Apocalipsa 13:2-8) Însă el va fi distrus în bătălia finală, la Armaghedon, când Isus se va întoarce în putere şi  glorie ca să judece lumea cu dreptate. Înainte de aceasta, ni se spune, fiara îi va „asupri pe sfinţi” şi va instaura „urâciunea pustiitorului” (Daniel 11.31, Matei 24.15-31, Apocalipsa 13).

Conform cărţii Apocalipsa fiara va avea, în timpul Necazului cel Mare, puterea a zece împăraţi. Anticristul se va folosi de sistemul religios corupt, cunoscut ca Babilonul cel mare, tocmai pentru pentru a acumula puteri asupra lumii, dar va ajunge să încalce această uniune religioasă, distrugând-o. (Apocalipsa 17:1-6, 16-18). Acest sistem religios corupt este reprezentat în Apocalipsa 17 de „Femeia” care stă călare pe fiară. Unii afirmă că această femeie este Biserica Romano-Catolică sau o viitoare alianţă a religiilor lumii care îl vor susţine pe Anticrist; oricum, domnia lui va fi spulberată odată cu cea de a doua venire a lui Isus.

Printre cei care studiază această profeţie există controverse referitoare la identitatea celor zece împăraţi din rândul cărora se va ridica Anticristul. Iată care ar fi trei ipoteze în legătură cu ceea ce ar putea reprezenta cei zece împăraţi:

1.Zece naţiuni europene sau zece conducători care îşi vor oferi propria putere Anticristului care va domni peste Imperiul Roman Renăscut, adică UE. În acest caz, este posibil ca alianţa UE să reziste, însă conducerea UE va fi centralizată şi oferită Anticristului 2. 2.Zece regiuni ale lumii (cu UE membru de frunte) care,  în timpul Necazului cel Mare, vor oferi puterea Anticristului. Acesta va conduce mai apoi lumea, pentru scurt timp, înainte de cea de a doua venire a lui Hristos. Conform acestei ipoteze, Anticristul va fi şeful UE care îşi va exercita puterea ca un guvern mondial. Acesta este un punct de vedere care confirmă prima ipoteză conform căreia liderul Imperiului Roman Renăscut va deveni un conducător puternic în timpul Necazului cel Mare.

3. Zece conducători islamici care, după ce vor forma un Califat islamic, vor ceda puterea Anti­cristului. Acesta va face mai întâi pace cu Israelul, după care se va întoarce împotriva lui cu intenţia de a‑l distruge. Trebuie să avem în vedere că Imperiul Roman antic stăpânea şi toată coasta de nord a Africii cât şi vestul Orientului Apropiat – regiuni ce astăzi sunt ocupate de ţări musulmane.

Tind să fiu de acord cu prima ipoteză deşi înţeleg şi argumentele celorlalte două. Despre aceste profeții am scris mai mult în cartea Numărătoarea inversă până la dezastru (disponibilă prin comandă pentru £6, sumă ce include taxale poştale).